-
Boala
-
- port
în
mine boala, boala mă iubeşte,
- ea
este fidelă şi mă însoţeşte,
- îmi
aduce-aminte că sunt doar un om,
- care
din credinţă a sădit un pom
-
- şi
din el culege fructele durerii,
- omul
e un câine ce-l asmut hingherii,
-
scheaună la Lună când îi este dor,
-
stelele sunt puse pe cer ca decor.
-
- port
în mine boala ca pe-o mângâiere,
- poate
cine ştie, voi simţi plăcere
- după
alte zile ce-au trecut subit,
- îmi
voi spune sincer, boala m-a iubit.
-
-
într-o cărţulie cu coperte groase,
- inima
îmi bate în coşciug de oase,
- spune
rugăciune către
Dumnezeu,
- are
şi o muză pusă ca trofeu.
-
- port
în mine boala ca pe o comoară,
- ştiu
că va rămâne veşnică fecioară
- şi
când bunăstarea mă va plictisi,
- boala
îmi va scrie alte poezii.