O mie de porţi, o mie chei, o mie de şoapte

 

« Home
Ionuţ Caragea& Andreea Trifu
 
porţile cerului au cuvintele sub cheie
cuvinte îmbrăcate-n secrete, rămân în umbră
silabisind în şoaptă: tă-ce-re
porţile sărutului au cuvintele sub limbă
cuvinte îmbrăcate-n dorinţe, rămân perplexe
silabisind în şoaptă : plă-ce-re
porţile singurătăţii au cuvintele sub piele
cuvinte îmbrăcate-n lacrimi, rămân pe obraji
silabisind în şoaptă : du-re-re
o mie de porţi, o mie de chei, o mie de şoapte
şi o singură trecere în nefiinţă
eu sunt oraşul
tu eşti cheia oraşului întemniţat de gânduri
oraşul cu străzile îmbrăcate-n beznă
oraşul cu soldăţei de plumb
silabisind în şoaptă : pu-te-re
lanţuri, îmi port umbra în lanţuri
tu eşti cheia îmbrăcată-n rugină
silabisind în şoaptă: ui-ta-re