-
O goeletă
- La
cârma propriului meu trup
- Mă
simt tot mai bătrân
- În
cala îndepărtată zac
- Ca
mărfuri amintirile amestecate.
- Şi
pescuiesc în cală ca în mare
-
Abia un gând, abia un gest trecut.
- Un
nume … cât de străin,
-
Câtă irealitate!
-
-
N-am să ajung vreodată în port
- O,
porturile prin care am trecut
- Au
fost iluzii, erau de fapt
- Tot
mare.
-
- Şi
tot m-agit, chiar dacă mai bătrân
-
Neîmpăcat la gândul scufundării.
-