Caşmir
« Prima pagină
am fost scuipat în mijlocul uraganului
pierdut printre algele roşii
sângele se amestecă cu profeţiile
vorbim despre şerpii ascunşi sub munte, prevestind pumnalele
am înnebunit, însă numai puţin
ne ascuţim săgeţile în noaptea adâncă aşteptând asasinii
care vor veni negreşit odată cu zorile
curcubeul zâmbeşte acoperind praful cu flori
simbolurile au adormit, scufundându-se în lapte covăsit
ne putem împărţi
într-un ospăţ pantagruelic
fiecare culoare va smulge partea dorită
şi ne vom transforma într-o legendă multisemantică…
mă doare fiecare munte prăbuşit
şofranul este insuficient pentru a acoperi miasmele amare
funia întinsă care străjuia văzduhul
s-a pulverizat într-un vălătuc ademenitor
aerul poartă cu el spre înălţimi
povestea îndrăgostitului
transformat în asasin